AAT a fost realizat de Alpert si Haber (1960). El urmareste masurarea rolului anxietatii in insusirea cunostintelor academice. Instrumentul are 19 itemi, alesi dupa criteriul performantelor academice. Se face distinctie intre anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor si cea care o impiedica.
Administrare si scorare: Subiectul apreciaza pe o scala de la 1 – 5 intensitatea cu care resimte ficare simptom.
Itemii: 1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 14, 15, 16, 18 se puncteaza invers.
Chestionarul contine 2 subscale:
1. Anxietatea care impiedica insusirea cunostintelor este abordata de 10 itemi: 1, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 17, 19. Scorul poate varia intre 10 – 50 puncte.
24 – 36 – scor mediu
Peste 57 – scor ridicat
2. Anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor este abordata de 9 itemi: 2, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 18. Scorul poate varia intre 9 – 45 puncte.
21 – 32 – scor mediu
Peste 33 – scor ridicat.
Nu se calculeaza un indice global.
Fidelitatea: Haber si Alpert (1960) au gasit o fidelitate test-retest de 0,87 pentru subscala care reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si de 0,83 pentru cealalta subscala.
Validitatea: Watson (1988) a descoperit corelatii puternice intre scorurile de la test si diferite grade de performanta si increderea in abilitatile academice. Alte studii au stabilit ca studentii care au parcurs programe de reducere a anxietatii au avut o descrestere a valorilor pe subscala care reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si o crestere pe cealalta subscala.
