ASQ – Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.

Administrare si scorare: Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima iar 8 pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune: cognitiva, somatica, comportamentala si un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30, 31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 – 128 puncte:

59 – 102 – scor mediu

Peste 103 scor ridicat

Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28. Scorul total se poate situa intre 0 – 72 puncte:

34 – 57 – scor mediu

Peste 58 – scor ridicat

Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36. Scorul total se poate situa intre 0 – 88 puncte:

41 – 69 – scor mediu

Peste 70 – scor ridicat.

Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 – 288 puncte:

110 – 135 – scor mediu

Peste 136 – scor ridicat

Fidelitatea: Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva. Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva. Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Validitate: Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral, scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate, nevrozism si introversie. Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare SCL – 90 – R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL – 90 – R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ. Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de somatizare SCL -90 – R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si subscalele de depresie si interpersonala din SCL – 90 – R si o corelatie moderata intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale. Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri dezirabile social.