Depresia si tulburarile cognitive reprezinta si in prezent cea mai grea povara a varstnicului. Spre deosebire de afectiuni ca boala Altzheimer si dementa vasculara, in al caror tratament se fac astazi primii pasi, depresia este o afectiune care a fost studiata de mult timp si pentru care exista in prezent tratament, cu o eficienta in 80-90% din cazuri.
Conceptul de bătranete a generat numeroase dispute provocate de faptul că imbătranirea e foarte diferită in arii geografice diferite (factori climatici), la rase umane diferite (factori biologici) dar si de la persoană la persoană.
Cel mai adesea, ii vedem singuri si abandonati, tablou care ne face sa ne cutremuram la ideea propriei inaintari in varsta. Dar de ce trebuie sa fie batranetea un chin? Aceasta realitate speciala a vietii nu e oare sub controlul nostru, fie si partial? Cateva raspunsuri de la psihologi implicati in programe pentru batrani.
Batranetea poate fi o perioada extraordinara daca luam in calcul avantajele pe care le aduce cu sine: timpul liber, posibilitatea de a desfasura activitati placute, de a calatori, de a rememora momente fericite si realizari, de a te dedica unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat. Este importanta acceptarea batranetii intr-un mod natural, apoi incercarea de a gasi solutii, alternative si modalitati de a depasi greutatile ce vin odata cu varsta a treia. Importante in prevenirea si combaterea efectelor negative ale inaintarii in varsta sunt activitatile sportive, un mod de viata sanatos, asumarea unor noi roluri si incercarea de lucruri noi.
Varstnicii uita de singuratatea apasatoare, traiesc in prezent, isi gasesc sau regasesc „nepoti“ sau „copii“ carora le ofera din intelepciunea si afectiunea lor. Se incarca din vitalitatea si energia tinerilor lor prieteni, se simt utili si valorificati.
Cu totii ne simtim tristi uneori. Pe masura ce inaintam in varsta motivele de depresie par sa fie mai comune. Trebuie sa ne pensionam si probabil avem o stare financiara mai proasta. Se poate sa incepem sa avem probleme cum este artrita sau alte probleme fizice. Este posibil ca partenerul sa moara, sau sa aflam de moartea unora dintre prietenii nostri.
La bărbaţi, deficitul sexual se instalează lent şi afectează mai mult potenţa decât apetitul sexual. Factorii psihologici, sociali şi asocierea cu boli cronice joacă un rol important.
La femei, comportamentul sexual este net influenţat de factori psihologici şi sociali.
Declinul sexual este revendicat mai mult de bărbaţi, în timp ce femeile manifestă faţă de această stare o atitudine ambiguă.
O dată cu trecerea anilor, se mai semnalează şi o creştere a instinctului de alimentare. Pe de altă parte există gerontopsihologi care vorbesc de „instinctul morţii", în sensul unor preocupări exagerate faţă de moarte. într-un cuvânt aceste două creşteri instinctuale vorbesc deschis despre accentuarea instinctului de conservare la vârstnici.
Sunt binecunoscute labilitatea afectivă a vârstnicului, hiperemotivitatea şi impresionabilitatea lui. Adesea, bătrâneţea se "însoţeşte de o stare depresivă, cu tendinţă Ia izolare şi singurătate. Frecvent, în clinica geriatrică, tulburări somatice pot împrumuta masca psihică, după cum şi o stare depresivă se poate asocia cu fenomene somatice. Depresiunea la bătrân comportă un diagnostic atent, o evaluare riguroasă a multiplelor situaţii somato-psihice care pot să determine o modificare a tonusului psihic. In sfera afectivă a vârstnicilor, atitudinea faţă de pensionare şi bătrâneţe joacă un mare rol. Pensionarea şi bătrâneţea sunt asociate cu inutilitatea, mizeria şi singurătatea. Sentimentul de izolare socială, de abandonare a profesiunii accentuează îmbătrânirea psihologică. Unii clinicieni au şi denumit această stare „boala pensionării". Pensionarea şi bătrâneţea trebuie pregătite şi efectele lor prevenite. Trebuie învinse rigiditatea vârstnicului, dificultatea de adaptare la noua situaţie creeată. Atitudinea „critică" faţă de o situaţie nou creată poate să însemne însă şi vigoare psihică, supleţe în gândire, o bună adaptabilitate. Complexitatea, variabilitatea şi asincronismul funcţiilor psihice schiţează profilul psihologic al vârstnicului. Varsta a III-a implica probleme specifice legate de singuratate si contextul general al vietii. Din acest motiv psihoterapia trebuie adaptata in primul rand contextului- de exemplu case de batrani, persoane aflate in ingrijire, etc.
O alta problema o prezinta bolile medicale organice care afecteaza in special popilatia varstnica, si care neecsita de multe ori controlul durerii.
In unele situatii este afectata in primul rand stima de sine, datorita cadrului contextual.
Exista multe situatii in care nu este suficienta psihoterapia individuala, ci devine necesar sa se lucreze psihoterapeutic cu intreaga familie, avand in vedere ca pe de o parte apare stressul si problemele emotionale ale varstnicului, si pe de alta parte stressul si problemele emotionale ale persoanelor care il ingrijesc, mai ales acolo unde este vorba despre dizabilitati. Batranetea este considerata si „varsta de aur“. Varstnicii isi valorifica timpul mai bine, gestioneaza situatiile de stres sau pe cele care ii intristeaza, invata sa isi controleze si sa isi echilibreze starile emotionale. Acestea pot fi doar o parte din castigurile pe care un tanar le poate avea de la un varstnic.
Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapie, psihoterapeut, psihologie practica, varsta a III-a
Intra pe: www.terapiam.ro
