Investigarea intervenţiei mecanismelor cognitive de apărare a Eu-lui
Chestionarul cuprinde 20 situaţii stresante (10 nefavorabile şi 10 favorabile) construite pe baza selecţiei unor evenimente din S.R.R.S. (Holmes şi Rahe). Cele 20 de situaţii care formează chestionarul se referă la: Anul Nou, concediul de odihnă, primirea unui cadou, schimbarea locuinţei, angajare, eşec, proces judiciar, promovare la serviciu, pierderea locuinţei, conflicte familiale, succes, câştig la LOTO, naşterea unui copil, reconciliere, desfacerea contractului de muncă, căsătorie, accident rutier, probleme de sănătate, despărţire, deces. Toate acestea sunt evenimente de viaţă ce presupun trăirea unor emoţii intense, fie că este vorba de furie, teamă, supărare sau bucurie, mulţumire, entuziasm. Ele sunt surprinzătoare, îi găsesc pe oameni nepregătiţi şi generează nelinişte, tensiune emoţională. Aceste evenimente sunt de natură să provoace îngrijorare şi încordare emoţională tocmai prin gradul lor ridicat de incertitudine. În termenii psihologiei cognitive, acestea sunt probleme slab definite, iar pentru rezolvarea lor este necesar apelul la euristici, algoritmii fiind insuficienţi în vederea găsirii unei soluţii. Şi întrucât individul se consideră ameninţat de împrejurări, presat de timp să găsească o soluţie, este posibil să simtă nevoia să se protejeze, recurgând la anumite mecanisme cognitive de apărare (negare, represie, raţionalizare, proiecţie).
Fiecărei situaţii îi corespund 5 variante de răspuns: 4 prefabricate şi 1 liberă. Cele 4 variante de răspuns prefabricate corespund celor 4 mecanisme de apărare luate în studiu NEGAREA, REPRESIA, PROIECŢIA şi RAŢIONALIZAREA. Ordinea răspunsurilor la fiecare situaţie a fost stabilită în mod aleator astfel încât subiecţii să nu considere sarcina monotonă şi să nu sesizeze algoritmul de construire a chestionarului. Sarcina subiectului este de a indica pe o scală care urmează după fiecare variantă de răspuns de la 0% la 100% cât este de probabil să gândească astfel, în ce măsură comportamentul său în situaţia dată ar corespunde fiecărei variante de răspuns. Această manieră de înregistrare a răspunsurilor este inspirată din măsurarea funcţională. Scalele grafice numerotate au cel puţin două avantaje faţă de alte modalităţi de recoltare a răspunsurilor(libere, scale numerice):
- îi ajută pe oameni să convertească ideea în cantitate, permiţând astfel cuantificarea răspunsurilor şi aplicarea unor procedee statistice de prelucrare a datelor parametrice
- reduc probabilitatea de eroare în ceea ce priveşte definirea propriei poziţii prin uitarea semnificaţiei treptelor scalei sau numerelor
De asemenea, aceste scale în zece trepte facilitează recoltarea unor date parametrice, permiţând astfel accesul la procedee statistice parametrice de prelucrare.
