Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorarii (Penn State Worry Questionnaire - PSWQ)
Problema centrala in evaluarea Tulburarii anxioase generalizate (TAG) este cea a masurarii “grijii”. Din punct de vedere a teoriei cognitiviste, grija reprezinta o privire negativa asupra evenimentelor viitoare, este vorba de o intoleranta individuala a incertitudinii (Dugas si colab. 1998). Subiectul pierde sau nu are incredere in capacitatea proprie de a rezolva problemele presupuse a le avea cu situatii neprevazute si amenintatoare si atunci grija sau ingrijoarea ii ajuta sa evite descurajarea si sa protejeze pe plan mental persoanele iubite fata de care este ingrijorat. De fapt grija este un mecanism de coping care are ca scop “stapanirea” pe plan ideatic a evenimentelor anxiogene, evitarea incertitudinii si prevenirea/anticiparea lucrurilor negative (Wells si Carter, 1999). Grija si grija patologica, de intensitate clinica, se reveleaza pe plan afectiv, fiziologic si in comportamentul de relatie interpersonala si se poate defini ca “o inlantuire de ganduri si imagini negative si relativ necontrolabile; ea reprezinta o incercare de
angajare in rezolvarea problemelor pe plan mental, probleme care ar avea un deznodamant incert” (Berkovec si colab. 1998).
Grija patologica este criteriul esential al diagnosticului TAG desi ea se gaseste in foarte multe alte entitati clinice, mai ales in tulburarile depresive. Unii autori considera grija ca o vulnerabilitate individual non-specifica pentru tulburari anxioase si depresive (Barlow si Wincze, 1998). Prevalenta ei in populatia generala este destul de mare, in jur de 5,1% (lifetime prevalence) iar la nivelul cabinetelor de medicina generala este intre 8 si 10%.
Chestionarul Penn State (Pennsylvania State) de evaluare a grijii este un instrument cu 16 itemi dezvoltat de Meyer si colab. (1990) pentru a masura caracteristicile patologice ale grijii precum ingrijorarea excesiva si caracterul generalizat si incontrolabil al ingrijorarii (Anexa Nr. 8). Chestionarul are bune proprietati psihometrice (validitate si confidenta) si este sensibil sa deceleze schimbarile sub interventii terapeutice si sa identifica indivizii cu tulburare anxioasa generalizata. Fiecare item este cotat pe o scala cu 5 trepte de la 1 = nu este tipic pentru mine pana la 5 = este foarte tipic pentru mine. Astfel scala poate da un scor de la 0 la 80. Prin metoda Receiver Operating Characteristic Analysis, Fresco si colab. (2003) gasesc ca scorul de 65 reprezinta un punct in care PSWQ are cea mai mare sensitivitate la cea mai mare specificitate, deci este un bun scor-prag pentru a identifica un “caz” de TAG.
Prin testarea mai multor modele factoriale, Olatunji si colab. (2007) gasesc ca scala prezinta doi factori: grija excesiva si absenta ingrijorarii si ca factorul grija excesiva (itemii cu nr. 2, 4-7, 9, 12-16) coreleaza puternic cu factori precum afect negativ si pesimism din alte instrumente de evaluare. Interesant este ca inainte cu un an de fi publicate aceste cercetari, Crittendon si Hopko (2006) publica o scale PSWQ abreviata cu doar 8 itemi si ca acesti itemi sunt cuprinsi in factorul grija excesiva decelat prin analiza factoriala; toate acestea subliniaza inca odata valoarea chestionarului PSWQ.
