Instrumentul este conceput de Kleinknecht (1973) pentru a urmari teama de stomatolog. Are 20 de itemi si se poate autoadministra. Itemii au fost selectati pentru a obtine informatii privind stimulii anxiogeni, reactiile fiziologice si tendintele de evitare a tratamentului stomatologic. Analiza factoritala efectuata de autor in 1984 a confirmat faptul ca aceste 3 aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist.
Administrare si scorare: Subiectii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt fiecare simptom.
IEAD are 3 subscale:
1. Tendinta de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea anticipativa a acestuia. Subscala cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 20. Punctajul poate varia intre 9 – 45 puncte.
21 – 32 – scor mediu
Peste 33 – scor ridicat
2. Reactia de teama in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde 6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19. Punctajul poate varia intre 6 – 30 puncte.
17 – 23 – scor mediu
Peste 24 – scor ridicat
3. Reactia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde itemi: 3, 4, 5, 6, 7. punctajul poate varia intre 5 – 25 puncte.
12 – 18 – scor mediu
Peste 19 – scor ridicat
Indicele global se obtine prin sumarea valorilor celor 20 de itemi sau a celor 3 subscale. Punctajul poate varia intre 20 – 100.
48 – 75 – scor mediu
Peste 76 – scor ridicat
Fidelitatea: Pe un lot de studenti, McGlym si altii au calculat un indice de fidelitate de 0,90 pentru scorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru cea de teama si 0,81 pentru cea fiziologica. Retestand acelasi lot de subiecti dupa 8 – 13 saptamani, autorul a calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87 pentru subscala de evitare, 0,83 pentru cea de teama si 0,74 pentru reactia fiziologica.
Validitatea: Pe un esantion de studenti la colegiu, McNeill (1989) a obtinut un scor mai ridicat atunci cand subiectii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai mare al durerii sau mutilare. Pe un esantion de studenti, Milgrom si altii (1990) au descoperit corelatii semnificative intre scorul de la IEAD si anxietatea ca trasatura, insa nu au descoperit aceleasi corelatii intre scorurile obtinute la IEAD si anxietatea ca stare de moment.
