Imi pot permite un tratament de lunga durata? Nu e oare sanatatea mai presus de orice? si atunci sanatatea mea are pret? Daca ai un raspuns la aceste doua intrebari cu siguranta iti vei raspunde si la prima.
Care sunt obiectivele psihoterapiei? Majoritatea specialistilor sunt de parere ca obiectivele psihoterapiei vizeaza in principal urmatoarele aspecte: Scoaterea clientului din criza existentiala in care se afla, Reducerea sau eliminarea simptomelor, Intarirea eului si al capacitatilor integrative ale personalitatii clientului, Modificarea structurii personalitatii in vederea obtinerii unei functionari mai mature, cu o capacitate de adaptare eficienta la mediu, Reducerea (sau inlaturarea, daca este posibil) acelor conditii de mediu care produc sau mentin comportamente de tip dezadaptativ, Modificarea opiniilor eronate ale subiectilor despre ei insisi si despre lumea inconjuratoare, Dezvoltarea la oameni a unui sentiment clar al identitatii personale.
Care ar fi categoriile de pacienti care nu beneficiaza de avantajele psihoterapiei?Este vorba in primul rand de deficientii mintali care sunt incapabili sa inteleaga sensul interpretarilor realizate de psihoterapeut si sa ajunga la descoperirea cauzelor si solutiilor propriilor probleme. De asemenea, persoanele care nu reusesc sa realizeze un contact uman si deci nici relatia psihoterapeutica nu se poate bucura de avantajele psihoterapiei. Este important de stiut faptul ca nu exista un model standard de normalitate si ca modalitatile de adaptare la mediu sunt foarte variate. Solutia psihoterapeutica eficienta pentru un pacient poate sa nu fie eficienta pentru un altul.
Care sunt categoriile profesionale care practica psihoterapia? Multe categorii profesionale au dat sau dau sfaturi oamenilor turbulenti emotional, realizand un fel de psihoterapie empirica.
Medici de diverse specialitati realizeaza acest lucru suplimentar pe langa preocuparea lor de baza pentru sanatatea fizica a oamenilor chiar si atunci cand, in cadrul specialitatii lor, au putine cunostinte psihologice. In tarile dezvoltate, medicii au insa cunostinte suficiente pentru a recunoaste o afectiune psihica si pentru a trimite pacientul la un serviciu de specialitate.
O alta categorie profesionala care se ocupa de problemele emotionale ale oamenilor o reprezinta clericii. In unele tari preotii primesc chiar o anumita instruire psihologica pentru a fi mai competenti in rezolvarea problemelor enoriasilor.
Totusi, cei care fac psihoterapie propriu-zisa, de nivel stiintific sunt special pregatiti pentru asta, sunt profesionisti din domeniul sanatatii mintale : psihiatrii, psihologi clinicieni si- pentru probleme mai simple- asistenti sociali din cadrul respectivelor servicii.
PSIHIATRUL care practica psihoterapia este absolvent al Facultatii de Medicina, doctor in stiinte medicale si are o specializare de cel putin trei ani de psihiatrie si a urmat unul sau mai multe cursuri de psihoterapie fiind supervizat de un psihoterapeut competent.
PSIHOLOGUL CLINICIAN care practica psihoterapia este absolvent al unei facultati de psihologie, doctor in psihologie, cu specializare in domeniul psihologiei clinice, psihopatologiei, teoriilor personalitatii, consilierii psihologice si psihoterapiei. Multi psihologi clinicieni obtin o instruire speciala in psihoterapie in afara de instruirea in domeniul psihopatologiei si psihologiei clinice.
ASISTENTII SOCIALI sunt de regula pregatiti la nivel mediu in domeniul stiintelor sociale, dar pot avea si pregatire universitara sau doctorat de la o scoala superioara de asistenta sociala. In S.U.A. asistentii sociali se ocupa mai mult de consilierea familiala, supravegheaza si evalueaza aspectele din teren si in unele situatii chiar aplica unele tehnici psihoterapeutice pentru care au calificarea necesara (se preocupa de masura in care conditiile sociale care intretin tulburarea pot fi ameliorate).
Ce tip de terapie mi se potriveste?
Terapiile si tratamentele sunt alese în functie de nevoile clientului, situatia sa personala fiind evaluata de un psiholog experimentat, în cadrul unei sedinte de evaluare.
Psihoterapia creeaza dependenta?
In cazul psihanalizei, care este o terapie de lunga durata, apar conceptele de transfer si rezistenta. Transferul se refera la relatia pacient- terapeut. Transferul nu este altceva decat o repetitie a unor experiente trecute ale pacientului, experiente pe care le transfera asupra terapeutului. In sens larg, orice interfera cu desfasurarea firesca a cursului terapiei poate fi considerat rezistenta, ca de pilda, neimpartasirea tuturor gandurilor terapeutului. Exista o mare varietate de forme pe care le pot imbraca rezistentele. Un tip de rezistenta se manifesta atunci cand pacientul renunta la psihoterapie. Pentru a depasi aceasta situatie este nevoie de un tranfer puternic asupra terapeutului. Spre sfarsitul terapiei relatia transferentiala slabeste si pacientul invata treptat sa faca fata singur situatiilor, sa se bazeze pe sine insusi. Ego-ul pacientului devine treptat tot mai puternic pana in momentul cand este capabil sa renunte la dependenta sa fata de terapeut.
Psihoterapia imi va imbunatati stilul de viata?
Principalele beneficii ale terapiilor aplicate sunt redobandirea vitalitatii si armoniei fizice, psihice si spirituale, astfel încât problemele existente în viata noastra de zi cu zi sa poata fi rezolvate si depasite cu usurinta.
Si daca dupa primele sedinte ma simt mai bine ar trebui sa renunt?
In stadiile initiale al psihoterapiei, datorita relatiei transferentiale pot sa dispara simptomele pacientului si sa apara iluzia ca s-a instalat deja sanatatea psihica. Aceasta se intampla din cauza eliberarii anxietatii, eliberare ce se produce datorita increderii pacientului in psiholog. Aceasta etapa este denumita in general «cura de transfer» si este tranzitorie deoarece procesele inconstiente nu au fost inca prelucrate, deci exista posibilitatea reaparitiei simptomului problematic.
E prea tarziu sa ma mai vindec ?
Cu cat constientizezi mai repede faptul ca ai o problema cu atat vindecarea e mai rapida. Insa se spune ca: «niciodata nu e prea tarziu!». La urma urmei bine ca am realizat intr-un final. Foarte importanta este insa si vointa de a ne vindeca.
