Scala de inteligenţă pentru copii a lui Cattell
(Cattell Infant Intelligence Scale)
Testul aparţine lui P. Cattell şi a fost publicat în 1940, fiind desemnat de la origine să fie o extensie pentru vârstele mici (de la două la 30 luni) a Scalei de inteligenţă Stanford-Binet din 1937. Testul a cunoscut două revizii, una în 1960 şi a doua în 1980. În pofida scopului său declarat, scala este mai apropiată de testele de dezvoltare decât de cele de inteligenţă, itemii săi fiind foarte asemănători cu cei ai scalei lui Gesell.
Varianta originală conţinea câte cinci itemi pentru fiecare lună a vârstelor de la două la 12 luni şi tot câte cinci itemi la interval de două luni pentru vârstele de la 12 la 36 de luni. Sarcinile testului cereau copilului să asculte vocea cuiva, să urmărească din privire ceva, la vârste mici sarcinile testului fiind mai centrate pe manipularea de obiecte obişnuite, pe când abilitatea de a urma instrucţiuni verbale este tipică vârstelor mai mari.
Forma revizuită a scalei din anul 1960 utilizează aceleaşi proceduri de administrare şi de scorare caracteristice Scalei Binet, astfel încât dacă un copil trece un item definitoriu vârstei de 30 de luni, examinatorul trebuie să continue cu nivelul III al acestei scale. Diferenţa o dă faptul că scorurile rezultă din itemi de vârstă mintală şi coeficient de inteligenţă, şi nu în deviaţia QI, ca în forma modernă a Scalei Stanford-Binet. Timpul de aplicare variază între 20–30 de minute (mai mare la vârstele mici), răspunsul fiind scorat dihotomic (corect-greşit).
Deşi mai utilizată şi mai populară printre psihologi decât Scala Gesell, Scala Cattell are un competitor major în Scala Bayley care, deşi consumă de două ori mai mult timp de aplicare, dă două scoruri, plus 30 de observaţii, fiind o mai bună estimare a nivelului de dezvoltare atins de un copil. Chiar corelaţia cu testele Stanford-Binet este mai mare pentru Scala Bayley şi aceasta pentru că, în ciuda celor două revizii ale sale, Scala Cattell a rămas practic neschimbată, standardizarea s-a făcut pe eşantioane nereprezentative pentru populaţia generală (copii ai căror părinţi făceau parte din clasa socială inferioară sau mijlocie). Deoarece din punct de vedere psihometric este nesatisfăcător şi nu a ţinut pasul nici cu Scala Binet, care „este drastic diferită de forma pe care Cattell se bazează” (Kaplan şi Saccuzzo ), acest test va fi utilizat cu prudenţă.
În rezumat, Scala Cattell:
• se administrează pentru vârste cuprinse între două şi 30 de luni;
• ţinteşte să măsoare inteligenţa infantilă;
• este o scală de vârstă, folosind conceptul de vârstă mintală şi QI;
• se vrea a fi o extensie a Scalei Binet pentru vârstele mici;
• pare a fi depăşită, cu calităţi psihometrice slabe şi nu este un bun predictor pentru inteligenţa viitoare.
Scala de inteligenţă Wechsler pentru copiii preşcolari – revizuită
(Wechsler Preschool Primary Scale of Intelligence – Revised, WPPSI–R)
Scala WPPSI a fost publicată în prima ei formă în 1967, fiind destinată examinării copiilor de la 4 la 6 1/2 ani, cunoscând o revizie în 1985. Ea poate fi considerată o extensie a scalei concepută de acelaşi autor pentru copii (WISC), paralelismul dintre ele apărând în ceea ce priveşte formatul, subtestele şi modul de determinare a fidelităţii.
Varianta originală (WPPSI) cuprindea teste verbale şi de performanţă, ca şi celelalte baterii Wechsler (WISC sau WAIS).
A. Testele verbale sunt:
1. Informaţii. Subtestul conţine 23 de întrebări solicitând cunoştinţe de ordin general („arată-mi nasul tău. Atinge-l!”, „câte picioare are un câine?“, „cum facem să fiarbă apa?”, „câte obiecte intră într-o duzină?” sau „unde apune soarele?”).
2. Vocabular. Răspunsul la fiecare din cei 22 de itemi, scoraţi cu 2, 1 sau 0 puncte, trebuie să se refere la înţelesul, semnificaţia unor cuvinte (pantof, cuţit, unghie, scrisoare, erou, diamant, microscop etc.).
3. Aritmetică. Subtestul constă din 20 de itemi ordonaţi ca dificultate şi face apel la o cărticică cu imagini pe care se pot face comparaţii de genul mai mare - mai mic şi 9 pătrăţele roşii din lemn, cu care trebuie să se rezolve probleme de calcul elementar, cu 2, 4 sau 9 elemente („dă-mi toate pătrăţelele, mai puţin patru”).
4. Similitudini. Are 16 itemi, unii dintre ei cerând copilului să completeze propoziţii care conţin noţiuni similare („pâinea şi carnea sunt bune pentru …”), în timp ce alte probleme îi cer acestuia să stabilească asemănări (dintre pian şi vioară, bere şi vin, şoarece şi pisică, de exemplu).
5. Comprehensiune (înţelegere). Subtestul este alcătuit din 15 itemi prezentaţi oral pentru a determina nivelul de înţelegere a situaţiilor sociale („ce trebuie să faci dacă te-ai tăiat la un deget?”, „de ce purtăm haine?”, „de ce este mai bună o casă construită din cărămizi decât una din lemn?” etc.).
6. Propoziţii. Este un subtest suplimentar, care cere copilului să repete întocmai 13 propoziţii citite de examinator doar o dată, rar şi distinct, considerându-se a fi eroare orice omisiune, transpoziţie, adiţie sau substituţie.
B. Testele de performanţă solicită copilului să realizeze ceva cu ajutorul unor materiale standardizate, în timp limitat, cel mai adesea pentru a determina gradul de dezvoltare al unor deprinderi vizual-motrice.
1. Casa Animalului are ca materiale 28 de cilindri mici din lemn (din care 8 sunt de rezervă), în 4 culori şi o placă cu 4 imagini de animale, fiecare fiind asociată cu un cilindru mic, de o anumită culoare. Copilul trebuie să asocieze pentru fiecare dintre cele 20 de imagini de pe placă cilindrul de culoarea potrivită, în gaura de sub fiecare desen, timpul alocat fiind de 5 minute.
2. Completarea Imaginii are ca material 23 de carduri imprimate cu imagini diverse, fiecare având câte o lacună sau porţiune lipsă, care va trebui să fie indicată de copil (de exemplu urechea unui câine, minutarul unui ceas).
3. Labirinturile constă din 10 itemi care solicită copilului să găsească drumul care leagă un puişor de mama sa, ei fiind plasaţi la capetele câte unui labirint.
4. Desenul Geometric solicită copilului să copieze 10 desene, de la cerc, la linii verticale, perpendiculare, pătrat, romb sau forme compuse prin alăturare sau incluziune.
5. Cuburile folosesc ca şi material cuburi bicolore (alb, roşu, alb/roşu) cu care copilul trebuie să reproducă, prin combinare, 10 pattern-uri de dificultate progresivă. Primele 7 sunt demonstrate de examinator, ultimele 3 se execută după modelele desenate pe nişte cartonaşe cuprinse într-o cărticică.
Fiecare subtest are indicaţii stricte de administrare şi de scorare, ce trebuie riguros respectate de psiholog, care va trebui să fie familiarizat cu testul, dar şi cu examinarea la vârstele mici. Subtestele se aplică alternativ (unul verbal, unul de performanţă), administrarea itemilor făcându-se după un număr de eşecuri consecutive, specificate de fiecare dată (5 pentru Informaţii, 2 pentru Labirinturi etc.). În afară de Vocabular, Comprehensiune şi Similitudini, care pot primi 2, 1 sau 0 puncte per item, celelalte teste acordă câte un punct pentru fiecare item rezolvat. Pentru Labirinturi şi Propoziţii se iau în calcul erorile, pentru Desen Geometric contează calitatea desenelor executate de copil, la Cuburi execuţia se bonifică doar când ea corespunde modelului, iar la Casa Animalului sunt urmărite atât timpul, cât şi corectitudinea (combină deci calitatea cu viteza).
Timpul de aplicare a bateriei în ansamblul ei poate ajunge la 30 de minute, după care scorurile se raportează la o scală de 19 trepte, cu media 10 şi abaterea standard 3, autorul furnizând tabele de norme din sfert în sfert de an, de la 4 la 6 1/2 ani. Prin transformarea scorurilor scalate în scoruri standard se obţin 3 coeficienţi de inteligenţă (verbală = VIQ, de performanţă = PIQ şi de inteligenţă generală = Full Scale IQ, adică FSIQ, cu o medie de 100 şi o abatere standard de 15, având la limita de jos coeficientul de inteligenţă de 45 şi la cea de sus pe cel de 155).
Standardizarea s-a făcut pe un eşantion reprezentativ naţional, după vârste şi sexe urmând regiunea geografică, mediul (rural-urban), rasa (albă-nonalbă) şi categoria socioeconomică a tatălui. Deoarece s-au folosit câte 100 de băieţi şi 100 de fete pentru fiecare din cele 6 vârste, eşantionul a avut mărimea de 1200 de copii.
Fidelitatea prin metoda split-half variază pentru fiecare subtest de la .77 la .85, pentru VIQ fiind de .94, pentru PIQ de .96 şi pentru FSIQ de .96. Fidelitatea prin test-retest (coeficient de stabilitate) este pentru subteste între .60 şi .93, iar pentru VIQ de .86, PIQ de .92 şi FSIQ de .92. Eroarea standard a măsurătorii (SEM) este în jurul valorii de 3,55 la scala verbală, aproape de 4 pentru cea de performanţă şi în jur de 2,90 pentru întreaga scală.
Validitatea concurentă s-a calculat prin corelarea cu scorurile la Scala Stanford-Binet (forma L-M) şi cu alte două teste. Corelaţiile găsite (între .53 şi .76 pentru VIQ, între .44 şi .60 pentru PIQ şi între .58 şi .75 pentru FSIQ) sunt satisfăcătoare, ţinând cont de faptul că scorurile testelor de inteligenţă au o mai mare instabilitate la vârstele mici.
Varianta revizuită a testului, publicată în 1989, păstrează în mare proporţie conţinutul, procedurile de administrare şi de scorare originale, noutăţile fiind:
• extinderea intervalului de vârste abordate, de la 3 ani la 7 ani şi 3 luni, cu etaloane tot din sfert în sfert de an;
• ca şi conţinut, subtestele verbale au modificări minore în forma şi conţinutul unor itemi, iar testele de performanţă se îmbogăţesc cu un subtest nou (Asamblarea de Obiecte, prezent şi în toate formele WISC), iar Casa Animalului devine Cuiele Animalului (adică Animal’s Pegs);
• administrarea şi scorarea aduc câteva perfecţionări şi nuanţe noi, cum ar fi prezentarea de exemplu a rezolvării primului item. Pentru subtestul nou introdus (Asamblare de Obiecte) scorarea ţine cont de cantitate (numărul de piese corect reunite) şi oferă bonificaţii de timp. Două dintre subteste (Propoziţii şi Cuiele Animalelor) nu participă la calcularea celor trei coeficienţi (VIQ, PIQ şi FSIQ), întreaga scală având o lungime a liniei de bază mai mare, de la QI 40, la QI 160;
• manualul conţine şi scoruri echivalente vârstei, ca şi tabele de valori cerute pentru ca diferenţa dintre valorile scalei verbale şi de performanţă să fie semnificativă la praguri de încredere specificate (5% şi 15%);
• standardizarea s-a făcut pe 1700 de copii (câte 100 de băieţi şi 100 de fete pentru cele 8 grupe de vârstă de la 3 la 7 ani şi câte 50 din fiecare categorie pentru vârsta 7 ani - 7ani şi 3 luni;
• caracteristicile psihometrice sunt mai bune pentru WPPSI–R decât pentru forma originală, manualul dând într-o manieră detaliată informaţii despre mai multe tipuri de fidelitate (split-half, interevaluatori, test-retest) şi ale erorii standard a măsurătorii (SEM);
• studiul validităţii este mult mai detaliat, testul având o bună validitate predictivă (prin comparaţie cu Testul Leiter de Achiziţie) şi concurentă (prin comparaţie cu WPPSI, WISC-R, Stanford-Binet sau Scalele McCarthy, ce dau un index cognitiv general).
Deoarece WPPSI-R are calităţi psihometrice superioare formei anterioare, se consideră că funcţia lui psihodiagnostică este mai bine îndeplinită. Kaplan şi Saccuzzo apreciază că marele avantaj al bateriei WPPSI-R, comparativ cu altele, “este că măsoară aceleaşi abilităţi care vor fi determinate mai târziu” cu testele WISC-III şi WAIS-R, şi aceasta deoarece toate trei formele au o structură unitară, bazată pe componenţa lor bifactorială (factorul verbal şi cel de performanţă).
În rezumat reţinem că WPPSI şi WPPSI-R:
• oferă o măsurătoare a inteligenţei verbale şi de performanţă de la 4 la 6 1/2 ani, respectiv de la 3 la 7 ani şi 3 luni;
• scorurile la teste duc la obţinerea a trei tipuri de coeficienţi: verbal, de performanţă şi QI-ul pentru toată bateria, care are o medie de 100 şi o abatere standard de 15;
• prin modul de eşantionare, construcţie, administrare şi scorare, ambele teste au caracteristici psihometrice ridicate, adică o fidelitate ridicată pentru VIQ, PIQ şi FSIQ, dar mai mică pentru subtestele luate separat;
• WPPSI-R cunoaşte o extindere accentuată a studiilor de validare concurentă şi predictivă, ceea ce face din el un test foarte bine construit şi util.
Punctele lui tari şi slabe sunt aceleaşi cu cele ale lui WISC-III şi WAIS-R, care vor fi analizate într-un capitol ulterior.
