Manifestari vegetative. Angoasa presupune deci, trairea egala a perturbarilor somato-vegetative, cu care alcatuieste un cortegiu indisociabil (G. Ferrey, 1982). Existenta unui stimul emotional, antreneaza, pornind de la hipotalamus, punerea in joc a doua sisteme:
- reactia de alarma, eliberarea corticoizilor suprarenalieni prin stimulare hipofizo-suprarenaliana;
- reactie defensiva, adreno-simpatica, eliberare de catecolamine simpatice si medulosuprarenaliene.
Exista efecte distincte declansate de stimul, altele ce apar datorita persistentei stresului, altele se produc la distanta de emotie, fiind autointretinute:
- vasoconstrictie splanhnica: hipertensiune, tahicardie, dar o emotie brusca poate declansa si hipotensiune si bradicardie;
- tulburari vaso-motorii, cu transpiratie si vasodilatatie superficiala-aceste simptome pot insoti senzatii vertiginoase si tulburari de vedere;
- perturbari digestive: hiperkinezie gastro-duodenala, biliara, intestinala, cu accelerarea tranzitului;
- perturbari vezicale cu polakiurie.
Jocul diferitelor echilibre vegetative perturbate explica marele evantai al simptomelor percepute de subiect ca proiectie a emotiei, care in functie de caz, comporta:
- sudori reci, maini umede, bufeuri de caldura;
- palpitatii, senzatie de oprire a inimii, arsuri toracice;
- vertij, stari de rau, tulburari de vedere, cefalee;
- dureri epigastrice, varsaturi, balonari, diaree;
- jena respiratorie, apasare toracica, nod in gat, dificultati de inghitire, gura uscata.
Aceste tulburari exista intr-o maniera masiva in crizele de panica; pot exista intr-o forma durabila si in acelasi timp localizata, creand confuzie cu leziunea de organ.
