Evaluarea Functionalitatii Multi-Dimensionale din cadrul Programului American de Resurse si Servicii a fost dezvoltata pentru a masura nivelul fuctionalitatii si necesitatea de servicii pentru populatia vârstnica.
Inventarul de Evaluare Functionala contine elemente de evaluare functionala, dar nu si elemente detaliate despre utilizarea serviciilor.
Chestionarul de Evaluare dezvoltat de Centrul de Artrite din Stanford a selectat 62 de potentiale întrebari folosite în domeniul bolilor reumatice, incluzând aici si scala Katz a activitatilor cotidiene.
Scala de Masurare a Impactului Artritelor evalueaza performantele pacientilor cu artrite si cu alte boli cronice. Ea acopera starea de bine fizica, sociala si emotionala.
Indexul Activitatilor Cotidiene este unul dintre cele mai bine cunoscute si cele mai vechi scale de masurare a incapacitatii, dezvoltata de catre Katz în 1963, descriind din punct de vedere clinic statusul pacientilor vârstnici.
Scala Incapacitatii a lui Townsend este un index concis care este utilizat frecvent în observatiile în comunitate a vârstnicilor în Marea Britanie.
Indexul de Performanta Karnofsky subliniaza performanta fizica si dependenta la pacientii cu cancer de plamân în vederea evaluarii tratamentului paleativ.
Indexul Barthel se bazeaza pe observarea functiilor.
Scala Calitatii Bunastarii a fost conceputa în vederea unui model general de politica de sanatate ca o alternativa la o analiza economica de cost-eficienta pentru alocare de resurse.
Scala Regala Crichton a Ratei Comportamentale a fost creata pentru vârstnicii institutionalizati. Ea contine 10 elemente, cinci legate de capacitatea functionala (mobilitate, alimentatie, îmbracat, îmbaiat, continenta) si cinci legate de tulburari mentale (memorie, orientare, comunicare, cooperare, neliniste).
Procedurile Clifton de Evaluare pentru Vârstnici sunt cele mai testate masuratori ale dependentei care masoara performantele comportamentale si cognitive.
MASURATORI MAI AMPLE ALE STARII DE SANATATE
Aceste masuratori mai ample ale starii de sanatate se focalizeaza pe perceptiile subiective ale
indivizilor. Starea de sanatate subiectiva sau perceputa poate fi definita ca o experienta individuala în ceea ce priveste evenimentele mentale, fizice si sociale, astfel încât ele sa influenteze sentimentul de stare de bine.
Profilul Impactului Îmbolnavirii a fost dezvoltat ca o masura a starii de sanatate perceputa si subliniaza disfunctia determinata de îmbolnavire mai mult decât boala însasi.
Profilul Limitarilor Functionale este o adaptare a Profilului Impactului Îmbolnavirii.
EuroQol este un profil generic, multi-dimensional al starii de sanatate, care se limiteaza la aspect psihometrice.
Profilul Nottingham al Starii de Sanatate se bazeaza pe modul de reflectare a starii de sanatate si se focalizeaza pe experiente negative mai degraba decât pe cele pozitive.
Chestionarul Index McMaster al Starii de Sanatate a fost dezvoltat ca o masura a functiei fizice, sociale si emotionale.
Studiul Rand privind Asigurarea de Sanatate / Bateria de Studii pentru Rezultate Medicale acopera starea de sanatate fizica, fiziologica, mentala, sociala si perceptia despre sanatate si a fost operationalizata în termenii statusului functional.
Forma Scurta-36 a Chestionarului privind Starea de Sanatate (SF-36) este un chestionar concis despre starea de sanatate. SF-36 masoara starea de sanatate pozitiva ca si pe cea negativa în opt dimensiuni: functia fizica (10 elemente), sociala (2), limitarile rolului datorate problemelor fizice (4), limitarile rolului datorate problemelor emotionale (3), sanatatea mentala (5), energia/vitalitatea (4), durerea (2) si perceptia generala despre sanatate (5).
Forma Scurta a Chestionarului-12 (SF-12) a dezvoltat versiunea cu 12 elemente a SF-36 care includ: autoevaluarea starii de sanatate, functia fizica, limitarea rolului fizic, limitarea rolului mental, functia sociala, starea de sanatate mentala si durerea.
Tabelele Functionale Dartmouth contin trei tabele despre functionalitate (functia sociala, fizica si de rol), doua despre simptome (durere si starea emotionala), trei despre perceptii (schimbari în starea de sanatate, starea de sanatate ca un tot si calitatea vietii) si unul despre suportul social.
Indexul Medical Cornell contine 195 de întrebari Da-Nu împartite în 18 sectiuni în legatura cu problemele fizice (opt sectiuni), obiceiuri personale, frecventa îmbolnavirilor (patru sectiuni), dispozitii si sentimente (sase sectiuni).
Indexul de Calitate a Vietii al lui Spitzer a fost dezvoltat pentru uzul medicilor în relatie cu pacientii cronici sau bolnavi de cancer.
Autoevaluarea Analoga Linear a a fost dezvoltata pentru pacientii cu cancer si a fost utilizata pentru a evalua calitatea vietii celor care primesc terapie citotoxica pentru cancer de sân.
Chestionarul Durerii „McGill” se adreseaza unui domeniu important de masurare, adesea neglijat, evaluarea durerii.
Chestionarul General al lui Goldberg al Starii de Sanatate este automasuratoarea tulburarilor psihiatrice si nu încearca sa detecteze anormalitatile mentale, dementa senila, mania, schizofrenia sau depresia psihotica. Forma scurta este potrivita pentru utilizarea de catre vârstnicii fragili.
SCALE DE MASURARE A DEPRESIEI
Scala Zung de Autoevaluare a Depresiei a fost construita pe baza criteriilor de diagnostic clinic pentru tulburarile depresive.
Scala Montgomery-Asberg de Evaluare a Depresiei este orientata catre simptome psihiatrice si acopera tristetea aparenta si relatata, incapacitatea de a simti, dificultatea în concentrare, tensiunea interioara, gânduri pesimiste, idei de suicid, oboseala, tulburari de somn si scaderea apetitului.
Scala Depresiei Hamilton include evaluarea componentelor cognitive si comportamentale ale depresiei si este completa în evaluarea aspectelor somatice; ea nu poate fi utilizata pentru stabilirea diagnosticului de depresie, ci numai pentru a evalua severitatea depresiei care a fost deja diagnosticata.
Inventarierea Beck a Depresiei este o scala specifica, utilizata când cercetatorii sunt interesati numai de depresie si nu de anxietate si depresie. Observatiile au condus la crearea unui inventar de manifestare comportamentala specifica a depresiei. Ca si scala Hamilton, ea nu poate fi utlizata pentru diagnosticarea depresiei în absenta unui diagnostic prealabil.
Scala Depresiei si Anxietatii de Spital este o evaluare scurta a anxietatii si depresiei, constând în 14 elemente împartite în doua subscale. Au fost excluse toate elementele referitoare la tulburarile emotionale si fizice, iar elementele incluse aici s-au bazat pe simptomele fizice ale nevrozei. Scala face distinctie între anxietate si depresie.
Scala Simptomelor Anxietatii si Depresiei evalueaza anxietatea si depresia prin focalizare exclusiva pe simptomatologia recenta din ultima luna. Femeile raporteaza un scor mai ridicat decât barbatii, dar nu au fost variatii consistente legate de vârsta.
MASURARE A STATUSULUI MENTAL
Chestionarul Geriatric al Statusului Mental a fost dezvoltat ca instrument de evaluare a statusului mental pentru persoane vârstnice si este adesea privit drept un instrument standard de observatie.
Examinarea Cambridge pentru Tulburarile Mentale ale persoanelor Vârstnice este un program de evaluare dezvoltat si testat pentru diagnosticul tulburarilor mentale la pacientii vârstnici si acorda o atentie speciala detectarii dementei.
Statusul Mental Geriatric. Problema recunoasterii depresiei la vârstnici este exacerbata din cauza faptului ca ei pot prezenta elemente similare cu dementa, cele doua stari putând coexista.
Scala Scurta a Confuziei Mentale contine 10 din cele mai importante întrebari care au un specific cultural.
Chestionarul Statusului Mental este o masuratoare concisa a orientarii si memoriei, extras partial din examinarea standard a statusului mental. Wilson si Brass în 1973 au aratat faptul ca jumatate din întrebari pot fi puse fara ca pacientul sa stie ca este testat si cealalta jumatate urmeaza unei scurte explicatii (Bowling, 1999[1]; Fillit, 1998).
Mini-Examinarea Statusului Mental, testul Folstein (MMSE) este utilizat pentru a determina o tulburare cognitiva ce necesita evaluare ulterioara. Testul se foloseste atât în spital cât si în comunitate. Un scor mai mic de 24/30 sugereaza delir, dementa sau depresie severa.
EVALUAREA RETELELOR SOCIALE
Retelele sociale si suportul social sunt doua concepte diferite. Fiecare individ este un nod în retea si fiecare schimbare, o legatura. Contactele si relatiile sociale sunt cai importante pentru individ de a influenta mediul si face posibil ca mediul sa influenteze individul. Functionalitatile lor pot fi privite ca fiind contactele personale prin care individul îsi mentine identitatea sociala si primeste suport emotional, ajutor material, servicii si informatii.
Suportul social poate fi definit ca procesul interactiv în care ajutorul emotional, instrumental sau financiar este obtinut de la o retea sociala. Indivizii trebuie sa aiba relatii cu altii ca sa primeasca support social, dar relatiile sociale nu garanteaza accesul la suportul social.
Viziunea subiectiva a individului despre retea tine cont de întelegerea relatiilor si de forta legaturilor afective. O dimensiune diferita dar înrudita este conceptul de singuratate. Aceasta poate fi o consecinta a suportului actual emotional si social precar sau astfel perceput.
Nu exista în mod curent o scala de evaluare care sa masoare în mod complex componentele importante ale retelei sociale si de suport cu nivele acceptabile de încredere si validitate.
Instrumentul de Evaluare a Tipului de Retea se bazeaza pe teoria conform careia experienta vârstnicilor este mediata si determinata de capacitatea retelei de suport de a raspunde la schimbare si de natura schimbarilor rezultante.
EVALUAREA SUPORTULUI SOCIAL
Inventarul Comportamentelor Sociale Suportive. Suportul social a fost conceptualizat ca diversitatea comportamentelor naturale de ajutor pe care îl primesc indivizii. Cele mai multe scale s-au concentrat pe structura retelei mai mult decât pe ceea ce au facut membrii ei, în special pe discrepantele dintre cantitatea de ajutor dat si perceptiile subiective despre cantitatea de ajutor.
Programul Interviu Arizona pentru Suportul Social a fost dezvoltat ca un instrument care sa masoare procedurile de identificare a suportului dat de membrii retelei si satisfactia subiectilor fata de suport.
Suportul Social Perceput din partea Familiei si Prietenilor a fost imaginat ca o masura a suportului perceput. Scala masoara suportul disponibil si primit, în special suportul emotional.
Chestionarul pentru Suportul Social a fost dezvoltat pentru a masura disponibilitatea suportului social si satisfactia fata de acesta.
Programul Interviu pentru Interactiunea Sociala s-a bazat pe teoria conform careia relatiile sociale se bazeaza pe atasament, integrare sociala, îngrijire, aprecierea valorii personale, sentimentul de încredere, ajutor si calauzire.
Scala Retelei Sociale are patru dimensiuni: marimea retelei, numarul indivizilor care se simt apropiati de respondenti, numarul rudelor din retea si densitatea retelei. Alte patru dimensiuni pot extinde scala: satisfactia generala fata de retea, valoarea schimbarii dorite în retea, satisfactia fata de asistenta în cadrul activitatilor cotidiene si satisfactia fata de suportul emotional.
Indexul Relatiei de Familie masoara suportul dat de familie.
Scala Aprecierii Suportului Social si Scala Comportamentelor de Suport Social. Primul abordeaza gradul în care indivizii cred ca sunt iubiti, apreciati de familie si implicati în relatiile cu familia sau prietenii. Al doilea abordeaza cinci modele de comportament suportiv.
Lista de Evaluare a Suportului Interpersonal a fost dezvoltata pe baza presupunerii teoretice conform careia efectul tampon al suportului social este mediat cognitiv. Testarea acestei presupuneri teoretice necesita un instrument al carui scop este sa masoare disponibilitatea perceputa a suportului social.
SCALE DE MASURARE A SINGURATATII
Singuratatea poate fi definita ca un sentiment neavenit de lipsa sau pierdere a companiei. În 1973, Weiss a facut distinctie între teoriile situationale si cele de personalitate ale singuratatii. Prima subliniaza ca si cauza factorii de mediu, de ex. decesul partenerului sau mutarea cu locuinta într-un alt oras. Este neclara dovada care leaga marimea si calitatea retelelor si asocierilor de singuratate.
Scala Singuratatii Los Angeles contine 20 de enunturi, jumatate dintre ele descriind sentimentul de singuratate si jumatate descriind nesinguratatea sau satisfactia fata de o relatie.
MASURAREA SATISFACTIEI FATA DE VIATA SI A INCREDERII DE SINE
Satisfactia fata de viata este legata de starea de sanatate mentala. Masuratorile starii de bine sunt subiective. Exista o lipsa de consistenta în utilizarea termenilor de fericire, satisfactie fata de viata si încrederea în sine fiind argumentat faptul ca satisfactia fata de viata si încrederea în sine au mai mult o componenta cognitiva, în timp ce fericirea are mai mult o componenta afectiva sau emotionala.
Componenta cognitiva implica evaluare, în timp ce afectul se refera la sentimente pozitive/ negative. Este foarte utila distinctia dintre componentele cognitiva si afectiva ale starii de bine subiective, atunci când se interpreteaza datele. Literatura de specialitate arata ca persoanele vârstnice raporteaza adesea niveluri mai scazute de fericire, dar mai ridicate ale satisfactiei fata de viata decât persoanele tinere. Aceasta sugereaza faptul ca, în timp ce evaluarile cognitive ale vietii ca un tot cresc odata cu vârsta, afectul pozitiv poate sa scada. Fericirea implica o stare sau o dispozitie afectiva si a fost definita ca (i) o dispozitie tranzitorie de veselie si exaltare care reflecta modul în care acei indivizi îsi percep starea curenta; (ii) ca si gradul în care sentimentele pozitive depasesc sentimentele negative; (iii) ca frecventa a bucuriei, nivelul mediu de satisfactie si absenta sentimentelor negative. Satisfactia fata de viata se refera, pe de o parte la o evaluare a vietii în ansamblu si pe de alta parte la discrepante percepute dintre aspiratii si realizari. Satisfactia sugereaza un proces cognitiv.
În 1979 George si în 1980 Stones si Kozma au definit încredea în sine ca si “curaj, disciplina, încredere si entuziasm”. Stima de sine este vazuta ca o componenta a starii de sanatate. Conceptia despre sine este componenta cognitiva a sinelui si consta în perceptiile indivizilor despre ei însisi (de ex. „ce-mi place cu adevarat?”).
Indexul A al Satisfactiei fata de Viata si Indexul B îsi propun sa masoare impresiile generale ale starii de bine pentru a identifica îmbatrânirea de succes.
Versiunea cu 13 elemente a Indexului Z de Satisfactie fata de Viata este utilizata în masurarea starii de bine în cercetarile gerontologice.
Scala Echilibrului Afectiv este descrisa ca un indicator al fericirii sau al al starii de bine psihologice generale.
Scala Centrului de Geriatrie Philadelphia pentru Încrederea în sine masoara trei dimensiuni: agitatie, atitudine fata de propria îmbatrânire si nemultumirea fata de singuratate.
Scala Faciesului Bucuros-Trist asigura o evaluare afectiva a calitatii vietii, implicând o evaluare cognitiva si a intensitatii sentimentelor pozitive/negative.
Programul Starii Generale de Bine ofera un indicator multidimensional al sentimentelor subiective de stare de bine.
Scala Sentimentului de Coerenta poate fi utilizat ca un indicator al capacitatii de a face fata la situatii de stress.
Scala Stimei de sine masoara autoacceptarea si intensitatea sentimentului de autoevaluare.
Suportul social poate modifica impactul bolii asupra pacientului. Exista dovezi mai generale ca o
familie suportiva sau o retea sociala este esentiala ca un amortizor social fata de efectele adverse ale stressului social ca si pentru recuperare, desi directia relatiilor trebuie sa fie interpretate cu precautie.
Scala Suportului Social a fost conceputa pentru a anticipa utilizarea serviciilor de sanatate mental pentru indivizii care sufera de depresie.
Auto-Evaluarea si Programul de Suport Social are drept prioritate masurarea intelegerii relatiilor individuale, mai degraba decât structura simpla a retelei.
Scala Singuratatii a Universitatii din California, singuratatea fiind o variabila importanta în masuratorile legate de calitatea vietii indivizilor cu probleme de sanatate mentala.
Scala Disfunctiilor Somnului masoara numarul de zile în care au existat probleme de adormire, de somn întrerupt, de trezire devreme si de trezire cu stare de oboseala.
Scala Depresiei Hamilton este o scala de clasificare si observatie, care are o versiune structurata si una nestructurata. Ea nu poate fi utilizata pentru a stabili diagnosticul, dar poate evalua severitatea odata ce diagnosticul a fost pus.
Calitatea Vietii în Scala Depresiei a fost dezvoltata în vederea recunoasterii severitatii simptomelor depresive.
Interviul Lehman despre Calitatea Vietii reflecta un model conceptual bazat pe caracteristici personale, indicatori obiectivi si subiectivi ai calitatii vietii, toti cei care constituie bunastarea globala.
Indexul Calitatii Vietii legata de Sanatate este o scala generica de masurare cu structura ierarhica si multidimensionala evaluând starea de sanatate, capacitatea de autoîngrijire si mobilitate.
Echipa pentru evaluarea masurilor de servicii psihiatrice- baterie de masuratori ale rezultatelor sociale, psihologice si fizice, abordeaza cele mai relevante dimensiuni ale calitatii vietii.
Programul General al Bunastarii este mai mult o masura a sentimentelor de stare de bine sau a „starii personale interioare” decât o masurare larga a calitatii vietii, dar este utilizat aparent ca o proxima masura a calitatii vietii si a rezultatelor îngrijirii medicale.
Scalele de Supraveghere Informante au fost dezvoltate pentru a evalua serviciile necesare indivizilor cu boli mentale cronice.
Evaluarea Nevoilor Camberwell este un instrument de evaluare a nevoilor sociale si de sanatate ale indivizilor cu boli mentale severe si de durata. Include atât evaluarea facuta de catre personal cât si cea facuta de utilizatori.
Chestionarul Satisfactiei Clientului argumenteaza faptul ca pacientii pot avea perspective diferite de ale terapeutilor si ca acestea sunt înca valide.
Scala Domeniilor Satisfactiei fata de Viata are la baza un model al domeniilor calitatii vietii bazat pe relatiile dintre medii (fizic, social, economic, politic, cultural), experienta individuala (material, de ex, locuinta, hrana, aer, apa, posesiuni, finante, transport; social, de ex, familie, prieteni, comunitate; activitati, de ex, munca, recreere, creativitate, religie), statusul individual fizic si mental si elementele calitatii vietii (a face fata, adaptare, satisfactie, fericire, etc).
Chestionarul Satisfactiei si Multumirii fata de Calitatea Vietii masoara gradul de multumire si satisfactie a individului raportat la functionalitatea zilnica.
Programul de Activitate Sociala evaluaeaza activitatea în casa si în afara ei: ocuparea unui loc de munca, sarcinile la nivel de locuinta, bani, autoîngrijire, relatia maritala, îngrijirea copiilor, relatia dintre pacient si copii, relatiile dintre pacient si parinti, relatiile în interiorul locuintei, relatiile extramaritale, contactele sociale, hobbiuri si activitati în timpul liber.
Programul despre Îndeplinirea Rolului Social studiaza comportamentul social în unitatile rezidentiale si de zi.
Programul Comportamentului Social este larg utilizat în plasamentele de zi si rezidentiale, programul fiind extins si pentru pacientii din comunitate. Întrebarile au derivat din evaluarile personalului despre problemele care conduc la dependenta în îngrijire.
Evaluarea Reabilitarii evalueaza comportamentul instrumental.
Programul de Evaluarea a Comportamentului Social evalueaza comportamentul deranjat al pacientilor psihici, activitatea sociala si impactul nivelului lor de tulburare asupra familiei si prietenilor, fiind un instrument standardizat, semistructurat, condus de o ruda apropiata sau un prieten.
Programul Psihiatric OMS de Evaluare a Incapacitatii a dezvoltat proceduri pentru evaluarea tulburarilor functionale si incapacitatilor la pacientii cu tulburari potentiale psihice severe în contextual social si cultural.
Scala de Evaluare Globala evalueaza întreaga functionalitate a unui individ într-o perioada de timp specificata, de obicei în saptamâna anterioara evaluarii, acoperind trei dimensiuni majore ale psihopatologiei: tulburarea în functionalitatea zilnica, testarea realitatii si potentialul de suicid sau violenta.
Scala de Evaluare Globala a Functionalitatii este o scala de evaluare globala revizuita.
Scala de Evaluare a Disfunctiei Sociale are drept obiectiv masurarea maladaptarii în relatie cu disfunctia interpersonala la indivizii vârstnici si la pacientii psihici externati. Simptomele cuprinse în scala sunt în legatura cu problemele sociale si emotionale în trei arii ale conceptului: sinele, relatii interpersonale si insatisfactia în situatii sociale.
Interviul Scalat si Structurat pentru Evaluarea Maladaptarii include trei dimensiuni de relevanta pentru obiectivul tratamentului psihiatric: ingrijorare, comportament normal-deviant si interactiune (frictiune) cu altii (scopul tratamentului psihiatric fiind acela de a reduce îngrijorarea, de a orienta comportamentul la normal si de a usura interactiunea cu altii).
Scalele de Adaptare ale lui Katz masoara echilibrul dintre individ si mediu, absenta îngrijorarii personale, interactiunea sociala si îndeplinirea rolului social adecvat.
Scala Adaptarii Psihosociale la Boala este un interviu semistructurat, creat pentru a evalua adaptarea psihologica si sociala la boala printre pacientii medicali si rudele apropiate.
Scala Acceptarii Bolii masoara capabilitatea de a accepta boala. Este o scala de autoraportare.
Indexul Reintegrarii în Viata Normala masoara reintegrarea dupa tratamentul unei boli care a produs o întrerupere de activitate si responsabilitati. Indexul masoara noua domenii ale reintegrarii în viata normala: mobilitatea, capacitatea de autoîngrijire, activitatile cotidiene, activitatile recreative, activitatile sociale, rolurile în familie, relatiile personale, autoprezentarea, realizarea îndemânarilor generale.
Programul de Dificultati si Evenimente ale Vietii este cel mai detaliat program de interviu semistructurat.
Scala Impactului asupra Evenimentelor a fost dezvoltata cu scopul de a evalua stress-ul subiectiv curent asociat cu evenimente obisnuite ale vietii.
