Sindromul Wendy (micuta zana din povestea Peter Pan care adopta o atitudine protectiva fata de baietel). In cartea "The Wendy Dilemma: When Women Stop Mothering Their Men", psihologul Dan Kiley explica sindromul Wendy, raportandu-l la femeile “care nu inceteaza sa joace rolul mamelor” chiar si cu proprii parteneri, chiar si atunci cand se afla intr-o relatie de dragoste, dar nu numai… Sindromul Wendy poate deveni o capcana in care multe femei cad nu doar pe plan personal, ci si pe plan profesional.
Potretul psihologic al femeii Wendy cuprinde trataturi:
- hiperprotectoare isi asuma rolul de parinte al partenerului de viata. Cu o personalitate vadit mai puternica, sigura pe ea insa plangandu-si uneori de mila, intotdeauna gata sa se implice, sa-si asume responsabilitati, sa intinda o mana de ajutor celor care nu sunt capabili sa se descurce singuri, asumandu-si in cuplu rolul barbatului - daca acesta se eschiveaza de la indeplinirea lui -, Wendy adopta adesea un comportament prea matur. Vesnic inconjurata de griji, prinsa in angajamente si responsabilitati, femeia Wendy este femeia care vrea sa ii induca siguranta partenerului de viata, este cea care preia pe umerii sai atributiile partenerului iresponsabil, chiar daca acest lucru inseamna sa isi minimalizeze identitatea.
- uita sa se bucure de viata, uita sa rada, sa fie copil… Se dezvolta si se maturizeaza inainte de a fi cazul, imbatraneste fara a se bucura de tinerete, dezvolta fata de partenerul de viata o atitudine similara celei maternale. "Fara mine, nu o sa se descurce"... este ceea ce gandeste despre partenerul sau.
- excesiv de posesiva, ridicandu-se singura la rangul de eroina si de martira: “cate nu fac pentru bunul mers al relatiei”…. Se simt utila daca se sacrifica pentru ceilalti.
Inconstient, ii place sa il stie dependent de ea, solicitandu-i atentia, bunatatea si facand apel la capacitatea sa de iubire, de sacrificiu. Femeia Wendy confunda sacrificiul cu iubirea si nu are clar delimitat sentimentul propriei valori. Isi dovedeste siesi ca iubeste daca se plaseaza pe un plan secundar. Se simt in siguranta doar daca isi stie partenerul la adapost de primejdii si pericole. Figura autoritara si protectoare, indruma, arata, invata, protejeaza, isi asuma responsabilitatile celuilalt, rezolva acele lucruri care nu ii plac acestuia, este intotdeauna dornica sa ii sara in ajutor, isi doreste sa devina indispensabila in viata lui.
Totodata inhiba personalitatea celuilalt, chiar daca nu constientizeaza acest lucru. Practic, nu il lasa sa creasca, sa se maturizeze, sa evolueze ca personalitatea, sa se comporte ca un adult. Dar asta este si ceea ce urmareste celalalt. "Este greu sa nu te comporti ca o mama fata de partener atunci cand acesta cauta de fapt o partenera-mama", afirma psihologul Kiley. Dar atat Wendy, cat si Peter Pan au nevoie de vindecare. O relatie sanatoasa de iubire nu se poate baza pe aceleasi sentimente si conditii existe in relatia copil-parinte. Peter-Pan si Wendy au o relatie nociva, codependenta, bazata pe nevoi emotionale gresite. Peter-Pan trebuie sa creasca. Wendy trebuie sa-l lase pe ceilalt sa devina ceea ce este: ADULT.
