Studiul are la bază următoarea premisă: se înregistrează o scădere a randamentului fizic şi intelectual – pe anumite paliere - la persoanele care adoptă o atitudine superficială faţă de somn. Aceste persoane nu îşi modifică comportamentul deşi sunt conştiente de neajunsurile asociate somnului deficitar sub diferite aspecte.
Obiective: Identificarea parametrilor somnului din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Obiectivarea nivelului de stres asociat celor mai frecvente disfuncţii ale somnului. Identificarea corelatelor psihologice dominante generate de privarea de somn. Conturarea unor strategii de reajustare ale atitudinii faţă de durata somnului. Probe şi metode: Inventar de personalitate Freiburg, Chestionar vizând nivelul stresului şi vulnerabilitatea psiho-somatică indusă, test de memorie, Chestionar Hamilton, focus-grupuri şi interviuri individuale. Eşantionul cuprinde 100 de subiecţi, media de vârstă este 20 de ani, metoda utilizată: randomizare simplă aleatoare. Datele obţinute vor fi prelucrate prin intermediul programului SPSS. Rezultate. S-au obţinut corelaţii semnificative între parametrii descriptivi ai somnului şi unele corelate somatice (iritabilitate, somnolenţă pasivă, cefalee, tulburări de echilibru) şi psihologice (debut de acţiune temporizat, memorie deficitară, stări emoţionale exacerbate, dificultăţi de exprimare verbală). Concluzii. În rândul tinerilor, privarea de somn se asociază cu exacerbarea tensiunii emoţionale, obiectivată prin: iritabilitate, stări depresive în alternanţă cu izbucniri emoţionale de tip afecte şi chiar agresivitate, precum şi cu alterarea performanţelor cognitive. Reajustarea atitudinii tinerilor faţă de calitatea şi durata somnului presupune în mod necesar conştientizarea importanţei şi a efectelor generate de lipsa acestuia.
Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapeut, psihologie practica, psihoterapie, somn, comunicare, adolescenti, tineri
