Aşadar, caracteristicile individuale şi factorii de personalitate influenţează stresul prin percepţia acestuia ca nivel, intensitate şi constanţă a stresului. Au fost studiate trăsături ale personalităţii în raport cu stresul cum ar fi: modelul comportamental de tip A/B, locul controlului optimismul, stima de sine, etc. M. Friedman şi R.H. Rosenman au evidenţiat în 1957 existenţa a două tipuri de comportamente: modelul comportamental de tip A şi modelul comportamental de tip B. Configurarea acestor comportamente a apărut după constatările făcute de medici care au observat apariţia unei patologii cardiace la persoane tinere la care probabilitatea instalării unei asemenea afecţiuni este foarte mică. Din studiile făcute, ei au evidenţiat existenţa unor caracteristici comune tuturor acestor subiecţi caracterizaţi prin: ambiţie, agresivitate, spirit de competiţie, nerăbdare, alertă, sentimentul că timpul presează imperios şi răspunsuri emoţionale precum iritabilitate, ostilitate, toleranţă scăzută la frustrare. Aceste persoane sunt mai afectate de stres, comparativ cu tipul B caracterizat prin: calm, pasivitate, relaxare, stil de viaţă liniştit, lipsa senzaţiei de presiune a timpului.
Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapie, psihologie, studii psihologice, stres, personalitate
