Tulburarile disociative (de conversie) sunt determinate de factori psihotraumatizanti perceputi ca "stress intolerabil", au debut si sfarsit brusc, cu remisie in cateva saptamani. Sunt frecvente trasaturile de personalitate premorbida cu note histrionice.
Amnezia disociativa consta in pierderea memoriei centrata pe evenimentele psihotraumatizante recente, in absenta unei afectiuni cerebrale organice, sau a oboselii excesive.
Fuga disociativa. Se manifesta printr-o plecare aparent fara scop din zona uzuala cotidiana, in cursul careia grija de sine (alimentare, spalare) este pastrata, uneori cu asumarea unei noi identitati; dureaza cateva zile, existand amnezie ulterioara. Se pastreaza interactiunile sociale cu strainii (cumparare de bilete, comanda meniului).
Stuporul disociativ apare in absenta unei afectiuni somatice, dar in prezenta unor evenimente stressante recente. Se manifesta printr-o stare aparenta de pietrificare, absenta miscarilor voluntare, copilul nu raspunde la stimuli externi, lipseste capacitatea de comunicare, exista neglijenta vestimentara, flexibilitate ceroasa. Sta nemiscat perioade lungi de timp, in care "nu este nici adormit, nici inconstient".
