Politica este pentru oricine o parte componenta a vietii cotidiene. Chiar si persoanele care se declara neinteresate de acest domeniu nu pot face nimic pentru a o evita, avand in vedere ca informatii despre politica ne asalteaza prin toate canalele mediatice. In acelasi timp, sunt aproape inexistente segmentele de populatie pentru care politica nu constituie un subiect de conversatie, fie el si minor. Prin omniprezenta sa, politica are un mare impact asupra maselor si de aceea toti cei implicati activ in fenomenul politic au invatat sa fie foarte atenti la informatiile pe care le vehiculeaza, ca si la persoanele in fata carora vorbesc. Din acest punct de vedere, politica poate fi privita ca un imens joc de strategie, in care armele le constitue cuvintele, nu neaparat prin sensul lor, ci mai ales prin contextul in care sunt rostite. Ca orice joc, si politica implica adversitati, adeseori foarte profunde. Aceste adversitati sunt cauza unor adevarate razboaie ale informatiei, in care se folosesc canalele mediatice oficiale, dar mai ales caile de informare neoficiale. Adversarii politici vor folosi aproape orice mijloace pentru a isi deteriora unii altora imaginea publica.
Una din cele mai vechi si mai uzitate arme in lupta politica este zvonul. Daca in general zvonul are origini necunoscute si motivatii care lasa loc liber speculatiei, in politica atat originea, cat si motivatia zvonurilor sunt bine controlate, studiate si exista oameni bine pregatiti in tehnica crearii si raspandirii zvonurilor.
Pornind de la premisa ca manipulare inseamna folosirea unor informatii false sau al caror sens a fost denaturat pentru a determina o masa de oameni sa ajunga la o anumita opinie, atitunidi sau sa adopte un anumit comportament, definirea zvonurilor ca fiind o parte componenta a tehnicii manipularii devine inevitabila. Zvonul ca arma politica comporta o mare doza de risc, avand in vedere ca, daca lansarea sa poate fi perfect controlata, evolutia sa ulterioara este imposibil de anticipat sau monotorizat, pentru ca modul de transmitere a zvonului este “din gura in gura”.
Multa vreme notiunea de zvon a fost asociata ideii de informatie falsa. Acest lucru este in mod evident neadevarat pentru ca am auzit cu totii zvonuri, care, mai tarziu, s-au dovedit adevarate. Zvonul are o conotatie obscura, provenita din insasi natura sa, el fiind marfa pe car se bazeaza piata neagra a informatiilor. El nu este practic altceva decat o informatie care ne parvine pe alte canale decat cele oficiale si care nu este veificata de nici o dovada concreta. Cu toate acestea el nu este neaparat fals. Daca un zvon se adevereste, el inceteaza a amai fi zvon si devine o stire dar acest lucru nu inseamna ca in perioada anterioara momentului verificarii nu am avut de-a face cu un zvon.
Pentru ca zvonul sa aiba viata, cu alte cuvinte pentru ca el sa fie transmis si sa ajunga la cunostinta cat mai multor oameni, el trebuie sa prezinte un inalt grad de interes pentru opinia publica. Trebuie sa fie o stire, si nu o informatie. Pentru a ii cita pe autorii lucrarii “Don Juan sau Pavlov”, afirmatia un caine a muscat un om este o informatie, pe cand un om a muscat un caine – aceasta este o stire. In concluzie, pentru a fi raspandit, un zvon trebuie sa aiba un impact cat mai mare. Pentru a atinge acest scop, zvonurile trebuie sa fie o informatie neasteptata.
Insa pentru a inocula populatiei un zvon in mod artificial, trebuie luat in considerare si un alt aspect, care nu este atat de important in cazul zvonurilor lansate fara un scop precis. De multe ori, dupa ce un zvon s-a dovedit a fi fals, multi dintre cei care l-au crezut si l-au colporat se mira ei insisi cum au putut crede o informatie atat de absurda. Raspunsul este foarte simplu , iar pentru a clarifica mai bine aceasta problema ma voi folosi de un exemplu care nu face parte din sfera politica. In Statele Unite, pe la inceputul anilor ’80, a aparut un zvon conform caruia hamburgerii de la McDonald’s ar fi continut rame in loc de carne de vita. Acest zvon, evident absurd, s-a bucurat de un ecou cu totul iesit din comun. Firma McDonald’s a fost nevoita sa cheltuiasca milioane de dolari pentru o campanie de dezarmosare, care determinase o scadere drastica a vanzarilor. Acest zvon s-a bucurat de rasunet pentru ca, desi incredibil, el satisfacea totusi o banuiala sau, mai bine zis, o opinie subconstienta a populatiei, si anume ca mancarea din restaurantele fast – food este nesanatoasa. Acest concept s-a si materializat de altfel, sub numele de junk food.
Sa descompunem acum zvonul in componentele sale, pentru a demonstra cum fiecare element este un simbol. In primul rand s-au ales restaurantele McDonald’s pentru ca ele reprezinta cel mai faimos lant de localuri fast-food din Statele Unite, fiind asadar un simbol al acestui gen de restaurante. Ramele sunt vietati care traiesc in pamant, ele hranindu-se, conform mitologiei populare americane, cu cadavre, fiind asadar un simbol al impuritatii, dar si un indiciu al fricii inconstiente a omului de rand in fata alimentatiei nesanatoase, care poate deveni pana la urma o otrava letala.
Iata asadar explicatia pentru care zvonurile cu un continut care poate parea greu de crezut se bucura de rasunet si sunt colportate. Dar aceasta explicatie devine o conditie necesara pentru ca un zvon inoculat artificial, deci un zvon care este lansat pentru atingerea unui anumit scop , sa se bucure de rasunet. Un specialist in lansarea zvonurilor trebuie sa cunoasca foarte bine temerile latente ale populatiei, temeri ce pot deveni foarte usor suportul unor zvonuri bine concepute. In acelasi timp, ei trebuie sa cunoasca foarte bine persoana despre care este vorba in zvon, pentru a se asigura ca ceea ce se sustine despre omul politic respectiv are un potential de credibilitate rezultat din insusi felul sau de a fi. Daca, spre exemplu, inamicii politici ai lui In Iliescu ar dori sa lanseze un zvon in care sa se spuna ca acesta a fost spion CIA, acest zvon nu va fi colportat cu siguranta, deoarece persoana vizata nu ar dovedi prin absolut prin nici una din actiunile sau caracteristicile sale ca ar fi putut fi spion american.
Pentru a arata cum se lanseaza un zvon artificial trebuie sa analizam mai intai mecanismul de colportare al zvonurilor naturale.
Prima etapa este cea a aflarii zvonului. Persoana de la care il aflam este de cele mai multe ori membra a anturajului sau a familiei, ne este deci cunoscuta si prezinta o doza mare de credibilitate. Pentru a acrede un zvon el trebuie sa aiba doua caracteristici de baza. Prima este sa corespunda sferei noastre de interes, iar a doua este cea pe care am mentionat-o in paragrafele anterioare. Cum politica face mai mult sau mai putin parte din viata tuturor, din acest punct de vedere zvonurile politice vor fi mult mai probabil colportate de un segment mai larg al populatiei decat zvonurile avand alte subiecte.
Dupa ce zvonul ne-a fost comunicat si receptorul acestuia a fost convins, el se va transforma in mod inevitabil la randul sau in colportor al zvonului. Crezand in informatia pe care a primit-o, el o va comunica si altora. Daca noii receptori ai zvonului dau dovada de scepticism, colportorul nu va ezita sa adauge noi elemente zvonului pentru a-si persuada ascultatorii. Acest lucru se intampla adeseori, pentru ca cel care comunica un zvon se expune in mod automat riscului de a fi ridiculizat de auditor, acesta fiind motivul pentru care emitatorul zvonului va recurge la “amanunte ajutatoare” care au menirea sa imbunatateasca credibilitatea avonului si care nu sunt decat rodul imaginatiei fiecarui colportor de zvonuri in parte. Acesta este motivul pentru care cel care relateaza un zvon nu va spune nicidata ca el este sursa directa pentru a evita situatia penibila in care ar fi pus daca informatia pe care o comunica s-ar dovedi falsa, dar in acelasi timp va conferi o sursa sigura zvonului (un prieten din anturajului omului politic repectiv, un prieten al sau etc.). Aceasta permanenta “imbunatatire” a zvonurilor are doua consecinte. In primul rand o permanenta evolutie formala si in al doilea rand o denaturare a sensului, pe masura ce numarul celor care colporteaza zvonul se mareste.
Specialistii in lansarea zvonurilor au elaborat o tehnica extrem de simpla pentru a pune in circulatie foarte repede orice tip de zvon. Pentru ca nu pot patrunde in fiecare anturaj, exista echipe de cate doi agenti care, sub pretextul unei conversatii avute in metrou, lift, autobuz sau la o coada, vorbesc intre ei, unul transmitandu-I celuilalt zvonul. Este de preferat ca cei doi lansatori de zvonuri sa fie despartiti de cateva persoane, pentru a fi nevoiti sa vorbeasca tare si pentru a se asigura ca macar acei indivizi prinsi la mijloc le asculta conversatia. Desi aparent fara sanse prea mari de succes, aceasta metoda s-a dovedit extrem de eficace deoarece cel care asculta conversatia particulara a altor doua persoane fara a le cere acestora acordul are senzatia ca spioneaza si ca afla lucruri cu atat mai extraordinare cu cat nimeni nu I le-a comunicat voit. In acelasi timp, cel care intercepteaza o convorbire intr-un loc public nu va crede niciodata ca cei doi il manipuleaza pentru ca are impresia ca vorbitorii nu isi dau seama ca sunt ascultati.
EVOLUTIA DUPA LANSARE
Odata lansat un zvon devine imposibil de controlat. Daca este foarte bine conceput, se poate estima o evolutie probabila, dar aceasta estimare poate fi oricand contrazisa de realitate. Iata in continuare cativa din factorii care pot influenta evolutia unui zvon.
Raspunsul partii adverse. In functie de rapiditatea si tipul reactiei celui vizat de zvon, evolutia sa poate fi leste stopata. Daca cel vizat aduce dovezi de necontestat sau daca lanseaza un atizvon foarte puternic, se poate ca zvonul initial sa se intoarca impotriva celui care l-a lansat. Un antizvon este una dintre posibilitatile de aparare impotriva zvonurilor. Este la randul sau un zvon, care distruge credibilitatea atacului dezvaluind scopul asuns al acestuia sau pe cel care se ascunde in spatele sau. In Romania aceasta tactica de a contracara zvonurile a fost prost inteleasa. Sa ne aducem aminte de domnul Ion Iliescu si de desele afirmatii ale domniei sale in legatura cu “elementele marginale, care fac afirmatii nefondate pentru a submina increderea de care se bucura in randul romanilor”. Aceasta afirmatie, intr-o forma mai putin bombastica, este tipica pentru un antizvon. Greseala pe care a facut-o domnul Iliescu a fost ca aceasta afirmatie a facut-o personal prin intermediul mass-media.
Contextul zvonistic. Piata zvonurilor, ca orice piata este supusa legilor concurentei. Zvonul lansat va fi colportat si lumea va vorbi despre el pana in momentul in care va aparea ceva mai interesant, iar informatia este unul dintre tipurile de marfa cu un mare grad de perisabilitate. Aceasta este o alta strategie prin care se pot combate zvonurile: lansarea imediata a unui zvon fara nici o legatura cu primul, dar care sa suscite o doza mai mare de interes.
Situatia initiatorului. Acest ultim factor este strans interrelationat cu primii doi. Daca raspunsul partii adverse este prompt si devastator si daca piata zvonurilor este in situatia in care raspunsul se va bucura de un efect mai mare decat zvonul initial, atunci se va inregistra un efect de bumerang, zvonul intorcandu-se impotriva celui care l-a lansat.
SCOPURI VIZATE PRIN LANSAREA UNUI ZVON
Va puteti intreba, si pe buna dreptate, de ce se foloseste o asemenea arma, din moment ce comporta un asemenea grad ridicat de risc.
Unul dintre scopurile pe care un zvon le poate deservi foarte bine si cu un grad foarte mic de risc este acela de adiscredita un om politic intr-um moment important al carierei sale. Lansat la momentul oportun, un zvon se poate dovedi fatal. La finalul unei campanii electorale, un zvon poate rasturna toate sondajele, pentru ca politicianul vizat de zvon nu are destul timp sa elaboreze o campanie de dezamorsare a zvonului, iar contextul zvonistic este asemenea unui burete, gata sa absoarba orice informatie. Sa nu uitam ca un stfel de zvon nu are ca scop primordial reducerea numarului de sustinatori ai omului politic vizat, ci aducerea de partea adversarului sau a unei parti cat mai semnificative a celor indecisi.
In acelasi timp un zvon poate fi si lovitura de gratie de care este nevoie pentru ca un politician sa fie demis din functie. Daca respectivul om politic a fost subiectul unor scandaluri repetate, un zvon bine ticluit va fi suficient penetru a il compromite definitiv, credibilitatea sa fiind foarte mare, deci tendinta de verificare va f proportional mai mica.
Un alt scop vizat prin crearea si lansarea unui zvon este raspandirea sa cat mai mare. Daca el va fi colportat de cat mai multe persoane, va fi pana la urma publicat si odata devenit stire, bucurandu-se deci de o audienta mult mai mare va fi mult mai greu de combatut.
In viata politica, in care fiecare personaj important poarta o masca studiata cu atentie si adeseori modelata cu intregi echipe de specialisti, zvonurile despre adevarata fata a oamenilor politici joaca un rol deosebit de important. Desi foarte riscant, zvonul politic este folosit frecvent pentru discreditarea adversarilor periculosi, iar la noi in tara, unde segmentul politicienilor este de-abia in formare, aceasta tehnica de manipulare da roade deosebite.
In incheiere, am auzit de la un prieten al carui var lucreaza la Guvern, ca secretara domnului Mugur Isarescu l-a insotit in vizita particulara, pe care acesta a intreprins-o in insulele Bahamas week-end-ul trecut.
Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapie, psihologie practica, zvon, politic, discurs
